
asa a fost sa fie?
oare? ceva ce iti doresti cu o asemenea ardoare...sa fie atat de aproape de tine, parca poti atinge acel lucru...sa ai atatea ocazii sa-l obtii si totusi, nu nu se poate le ratezi pe toate , te multumesti cu a lasa lucrurile in voia lor....de ce? pt ca asa crezi tu ca e mai bine si tocmai in ultimul moment ai o revelatie si incerci sa refaci toate greselile, toate omiterile...si evident nu se poate!
atunci trebuie sa te multumesti cu frimiturile, ore frimiturile astea imi vor aduce vreo bucurie, asta ramane de aflat.....
nu ma multumesc cu asa a fost sa fie, odata ma multumeam acum nu.... voiam sa retraiesc fericirea aia care te inunda in tot corpul, sau macar sa incerc drumul pana la ea, dezamagire, panica, incordare, bucurie infima...usor usor totul se poate concretiza in...gol!!!!
e ciudata viata...asta e clar si cum zicea cineva : "viata poate fi si misto" ..... da poate... dar... poate ramane poate!!!
azi o zi amara - dulce
eu Kriss , just my thoughts, ceau!
No comments:
Post a Comment