just let it go...
to bad.....
just another....
dirty feet....
fug..si ce??
gooooo liverpoool....
undeva departe...
da... te asteptam...
era dar totusi...nu erai
relaxare...
indiferenta...
singuratate....
E ca un drog...cu cat ai mai mult cu atat vrei si mai mult, cu cat mergi mai departe cu atat vrei sa ajungi si mai departe, nu e un obicei, nu e un stil de viata sau un moft, nu e o scapare..e dependenta...dependenta de tot ce inseamna...more of it!!!
Desi trebuia sa ies doar sa mananc, am ajuns sa ne intalnim pentru o cafea si s-a terminat cu a fuma o tigara pe baraj pe o ploaie torentiala....
I just can't let go of this...nd without it...is awfull...it's like a car without gasoline..or...the list could go on!
Asa ca acest 1 mai..was more than what was initially thought to be ..mai mult de un 1 mai petrecut in 2 mai...cause once u got there...u want more, like we did asa ca:
4:30 a.m eram la Arual, am luat-o apoi am plecat dupa Manish..ok eram gata putina papa pentru Bombo si rasaritul ne prindea pe autostrada in drum spre "undeva departe".
3 ore au fost enough ca sa ajungem sa le batem la poarta tovarasilor de la sud...apoi o plimbare printre corturile inghesute din vama..clipe oprite..2 tigari fumate, zgomotul valurilor, rock, galagie, freaky people or just free people ( asa cum le place sa-si zica) si up in Bombo for our next stop: digul din 2 mai.
Era la fel cum l-am lasat acu o saptamana, tot afectat de cutremur si tot singur...in schimb plaja unde ii inghetasera picioarele cand a vrut sa testeze apa marii , era full de corturi, dar nu chiar toata, o parte, iar cealalta era all ours!
Era a noatsra pentru poze, pentru excaladat bolovani si pentru multe pietricele ciudate culese de Arual...
Era a noatsra pentru poze, pentru excaladat bolovani si pentru multe pietricele ciudate culese de Arual...
De data asta am urcat pe dig..pe lumina..insa ciudat, desi are farmecul lui si e..fain...parca atunci era altfel; poate ca era prins in intuneric sau poate pentru ca era pentru prima data prins de privirea mea..sau poate...
Ni se facuse foame..asa ca la indicatiile lui Manish am pornit spre Costinesti, but...old memories came back si desi aveam o viteza considerabila am virat la timp catre Neptun...si ultimele doua veri la mare au parut altfel acum..desi era pustiu..aveam plaja numai pentru mine...apa era rece dar a naibii de faina..nu era seyschelles...dar erau marea si nisipul si soarele si pescarusii..era tot!
Finally costinesti...aici era puhoi...mult prea multi..dar macar ne-am satisfacut apetitul pentru pizza si papanasi...avea burtile cat china..asa ca am luat-o la picior pana la masina...( aoleu Manish...cat ne-ai tarat p'acolo prin frigu ala....da macar a meritat masa :P)
Nop..era prea devreme sa ajungem in Bucuresti..inca o oprire..ultima...mai avem pe o plaja de mers...ok, deal...un nisip fin, fara fizte pomi ciudati si apa foarte mica, pe scurt mamaia!
Un OMV cu shema ca si Bombo trebuia hranita...si apoi inapoi catre casa...de ce??? Ca trebuie..Wrong way...indeed..era prea devreme sa ajungem acasa ..si se pare ca nu a fost numai parerea noastra asta...dupa peripetii pe un drum chiar super...am ajuns in Tandarei, unde ramasesem aproape blocati intre barierele caii ferate...am platit si vama..trecusem deja si "granita" asa ca de acu incolo nothing could go wrong..(are u sure?)Well it did, but we managed to get out alive...si cu multe de spus...
Concluzia: even more of this...and never get tired ...
p.s 1 iarasi si-au semnat condamnarea la moarte mii de musculite pe parbrizul lui Bombo...p.s 2 multe clipe oprite..cu folos!!!p.s 3 i wanted and i got it...CAP OU PAS CAP?
No comments:
Post a Comment