o dimineata de sambata psihotripanta....as vrea sa imi gasesc intr-un final refugiul, pozitia de tipa cu twisted issues imi face necazuri nu e un lucru ce as vrea sa-l traiesc des dar se pare ca el nu se desprinde usor de mine.
vreau sa imi gasesc creativitatea, inspiratia, lumea pierduta, ciudateniile si nisipul din desert uitat in sticla lila cu model arabesc....nu pot sa ma mai intorc dar cu greu ma misc inainte.
zilele astea dupa ce am retrait experienta din paris de anu trecut....m-am gandit cat de usor poti sa nu mai fi...si stand pe pat cu ochii semideschisi cu perfuziiile picurand calmante, voci disperate in jurul meu si ideea ca atunci cand voi pleca de aici voi schimba lucrurile...mereu ne amagim cu chestia asta, ce fraieri suntem.
nu mai vreau orgolii, lupte de sine, principii incalcate si mandrie caraghioasa...de ce? pentru ce? aruncam lucrurile frumoase si ramanem cu minciuni, idei neimplinite si vieti iluzorii. deschizand ochii un cuvant imi bantuia mintea si urla sa iasa afara: imi pare rau....am inchis ochii la loc si mi-am gasit refugiul....
No comments:
Post a Comment